Argazkia: Labayru Fundazioa
apenar Es
1 vb., vb. prnl.
tristetu/tristatu, atsekabetu, nahigabetu, goibeldu, gogoetatu, penau/penatu, tamaldu; // sólo [vb.] -(r)i penea emon/-(r)i pena eman, -(r)i barrua hausi/hautsi (expr.), -(r)i dolu egin; sólo [vb. prnl.] penea/pena | tamala hartu, tzaldu, bihoztu.
La noticia de su muerte me apenó mucho: Haren heriotzearen barriak penea emon eustan.